SIMPOZION 2023 • EXPOZIȚIA EDIȚIEI

EXPOZIȚIA „GRĂDINI INTERIOARE”
GRĂDINA BOTANICĂ JIBOU
iulie 2023

Expozanți:

DORIN CREȚU | FLORIN GHERASIM | FLAVIUS LUCĂCEL | ADRIAN RAUCA

SZATMÁRI J. OTTO |  RADU ȘERBAN | GIL TURCULEȚ | ROBERT VRACIU

Curator:
DORIN CREȚU

ARCADIA REGĂSITĂ

Așa cum e firesc, artiștii vizuali participanți la cea de-a 12-a ediție a Simpozionului „Arta în Grădină” au organizat la sfârșitul șederii lor o expoziție cu lucrările inspirate de Grădina Botanică din Jibou. Deși, nefăcând parte din familia impresioniștilor pentru care natura era elementul central al preocupărilor lor artistice, noi, toți cei găzduiți aici și conduși într-un fel de acest loc ales, ne-am deschis propriile grădini interioare pentru a face loc armoniei dintre om și peisaj într-o adevărată Arcadie regăsită. Armonia și magia locului s-au oglindit, într-o formă filtrată și decantată în lucrările noastre. Odată finalizate, acestea au fost expuse în spațiul fostului grajd nobiliar, pe pereții unei mari săli boltite, cu stâlpi și arcuri robuste. În acest spațiu lucrările erau învăluite de o lumină schimbătoare și misterioasă, făcând și mai vizibilă dorința noastră de a capta forme la fel de schimbătoare și misterioase.

Alcătuită din lucrări deloc revendicative sau critice, sau care să fie subjugate unui program sau demers explicativ sau intelectual, expoziția invită la contemplație și meditație, arătând că, deși suntem adepții unor practici artistice diverse, știm să ne îndreptăm atenția asupra acelor lucruri în care cele două aspecte fuzionează: schimbarea care aparține timpului, geometria care aparține eternității.

Pe lângă activitatea artistică, șederea „la peisaj” ne-a fost îmbogățită de întâlniri cu scriitori, vizitarea unor locuri noi: atelierele filialei UAP Baia Mare și Muzeul de Artă din Baia Mare și a unor vestigii istorice pierdute în timp și hățișuri, ruinele unei așezări aparținând unor epoci îndepărtate, aceste urme de demult, privite în răspărul Grădinii Botanice, cu serele ei ocupate de plante mestecând lumină, ne-au făcut să putem spune și noi, la finalul simpozionului, că nu e niciodată târziu pentru a regăsi acea bucurie stimulantă care, precum grădina, conferă frumusețe existenței.

Simpozionul de la Jibou are o istorie aparte: doisprezece ani în care artiști și oameni de cultură creează sau își prezintă cele mai recente realizări din domeniile lor de specialitate. Cu toate că artiștilor participanți li se propune, aparent, același lucru: să picteze și să lucreze inspirați de morfologia vegetală a Grădinii Botanice din Jibou, rezultatele muncii lor sunt de fiecare dată spectaculos de diferite. Activitățile și realizările Simpozionului sunt deja cuprinse într-un volum aniversar de zece ani, pe care l-am răsfoit recent cu mare plăcere. Lectura acestei publicații m-a absorbit prin dovezile sale „anuale”, care demonstrează faptul că natura inspiră infinit și irepetabil. Tabăra noastră de creație de la Jibou din vara lui 2023 a reunit opt artiști: Florin Gherasim, Flavius Lucăcel, Adrian Rauca, Szatmári Otto, Radu Șerban, Gil Turculeț, Robert Vraciu și Dorin Crețu, trei dintre noi aflați pentru prima oară în tabără. Pe parcursul celor zece zile am avut sentimentul că întâlnirea s-a desfășurat sub semnul unei armonii care ne-a reunit, pe noi, plasticienii și lucrările noastre, cu natura care ne solicita permanent la noi descoperiri plastice și emoționale. La capătul acestei întâlniri s-a constituit, firesc, un fond de lucrări realizate in situ: sunt lucrări ale rezidenței noastre și reprezintă un nou nivel de introspecție și „conversație picturală”.

Privindu-le pe pereții unui spațiu generos, neconvențional, cu tavane boltite și stâlpi cu arcuri robuste, în care timpul trecut este încă prezent, am simțit că lucrările noastre purtau acea poezie ambiguă între seducție plastică și interogare a naturii, un fel de reflexie a timpului care trece…

Privind lucrările purtătoare de titluri enigmatice, golite de prezența figurii umane care ar fi putut deruta conținutul descrierii narative a motivelor din natură, mi-am putut construi propria-mi lectură, propria-mi dorință de a participa la un voiaj spiritual și imaginativ plin de poezie, evocat de lucrările lui Radu Șerban de exemplu, sau de a mă lăsa antrenat în vârtejul traseelor luminoase, fals-tehnologice ale lui Florin Gherasim… Am traversat podurile lui Robert Vraciu și Gil Turculeț însoțit de figura leului de piatră care-mi străjuia privirea, am străbătut hățișuri savante sub cerul roșiatic al lui Adrian Rauca și am descoperit noi grădini în care casele lui Flavius Lucăcel purtau veșminte, iar cele ale lui Szatmári Ottó se lăsau antrenate de o abilă monocromie.

Deși fiind atât de diferite ca tehnică și compoziție, lucrările ar fi putut eșua într-un eclectism divergent. Însă, prin experiența comună și autentică a procesului de creație, aceste lucrări puse împreună reușesc, în mod neașteptat, să compună un corp unitar, care să ofere o experiență de privire și reflecție remarcabile.

Încă un răspuns, divers articulat și totuși unitar, la stimulul unic și profund al naturii asupra sensibilității creative.

Dorin CREȚU,

curatorul ediției