SIMPOZION 2022 • ACTIVITĂȚI CONEXE • EXPUNERI
PALATUL BÁNFFY ȘI MUZEUL DE ARTĂ DIN CLUJ-NAPOCA
În deschiderea serii, muzeograful Florin Gherasim a prezentat artiștilor prezenți la Simpozion istoria Palatului Bánffy, un edificiu arhitectural emblematic pentru istoria și imaginea municipiului Cluj-Napoca, dar și a spațiului transilvan. A fost construit la sfârșitului secolului al XVIII-lea (1774-1785) de către familia nobiliară Bánffy, după planurile arhitectului austriac Johann Eberhard Blaumann, în stilul baroc german. Fiind prima clădire particulară impozantă din centrul urban, a constituit un imbold și un model pentru alte familii înstărite care, în deceniile următoare au ridicat o salbă de alte palate, conferind texturii urbane din Piața Mare a Clujului aspectul și renumele de „Mica Vienă’’. În decursul timpului, clădirea palatului a îndeplinit importante funcțiuni, pe lângă destinația inițială, de reședință nobiliară a familiei Bánffy. Astfel, după 1790, aici a fost sediul guvernatorului și al guberniului Transilvaniei, aici a fost găzduită, în două rânduri, familia imperială vieneză și tot aici a concertat ilustrul muzician Franz Liszt.
După Al Doilea Război Mondial, din 1956, Palatul Bánffy a devenit sediul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, înființat, în acte, încă din 1951. Prezentarea acestei instituții de referință în peisajul cultural din România a fost făcută de către doamna dr. Livia Drăgoi, reputat specialist, care ne-a împărtășit din experiența sa acumulată într-o activitate de patru decenii ca muzeograf, din care aproape 20 de ani, între 1992-2009, director al muzeului clujean. Fondul patrimonial care a făcut posibilă înființarea muzeului l-a constituit colecția „Virgil Cioflec”, donată cu generozitate de către proprietarul ei, la propunerea lui Sextil Pușcariu, rectorul Universității „Regele Ferdinand I”, în anul 1930, cu scopul înființării unui muzeu de artă în seculara urbe clujeană. Acestui valoros nucleu de pornire, cuprinzând opere ale corifeilor Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, i s-au adăugat, an de an, alte și alte opere de artă valoroase, prin achiziții sau donații. Expoziția permanentă a Muzeului de Artă din Cluj-Napoca, numită Galeria Națională, prezintă publicului o selecție reprezentativă de opere de artă ilustrând, cronologic, dezvoltarea artelor plastice pe teritoriul României și, cu precădere, în arealul transilvan, între secolul XVIII și mijlocul secolului XX. Cele mai multe dintre miile de piese aflate în patrimoniu sunt adăpostite, însă, în depozitul muzeului, constituind în permanență o bogată bază a activităților de conservare, restaurare și documentare pentru păstrarea și valorificarea acestei valoroase moșteniri culturale în studii, cataloage și expoziții temporare realizate în spațiile muzeului sau prin cooperări cu alte instituții de profil din țară sau străinătate.
Florin Gherasim
SIMPOZION 2022 • ACTIVITĂȚI CONEXE • EXPUNERI
BIOGRAFIA LITERARĂ
EUGEN BARZ (n. 20 noiembrie 1959, Săliştea Nouă, Cluj).
A absolvit Seminarul Teologic la Cluj-Napoca și Facultatea de Teologie la Universitatea din Bucureşti; Studii
postuniversitare la SNSPA București.
A fost protopop al Călărașului, iar acum locuieşte în Parla, Madrid, unde slujește unei comunități românești, ca preot paroh și conduce Centrul Cultural Român „Sfântul Antim Ivireanul”, pe care l-a înființat cu sprijinul Bibliotecii Județene din Râmnicu Vâlcea și al Ministerului Românilor de Pretutindeni.
A publicat volumele de poeme: „Cinematograful singurătăţii”, Ed. Neuma, 2016; „Iarba din ceainic”, Ed. Colorama, 2017; „Dintr-o altă copilărie”, Ed. Școala Ardeleană, 2019; „Biblioteca din Parla”, Ed. Junimea, 2020; „Fântâna lui Iacob”, Ed. Doxologia, 2020.
Este prezent cu poezii în: volumul colectiv „Poetic@” Ed. Art Book, 2011; antologia III „Encuentro Internacional de Poesia”, Ubeda (Sevilla), 2015; antologia de poezie a Cercului Literar de la Cluj, Cercul Poeţilor (volumele 1 şi 2) Ed. Colorama, 2017 și 2018.
Traduceri împreună cu Mihaela Vechiu din spaniolă în română: Antologia de poezie „Poeţi din spaţiul hispanic” Editura Junimea, Iași şi „Zborul”, poeme de Carlos d’Ors, Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca.
A colaborat cu versuri şi proză la reviste literare din România, Spania Irlanda și USA: Steaua, Luceafărul, Viața Românească, Vatra, Tribuna, Arca, Tomisul Cultural, Caiete Silvane, Mişcarea Literară, Itaca (Irlanda), Pro Saeculum, Hyperion, Noi în Spania (Madrid), Mantaua lui Gogol, Arcadia, Rotonda Valahă, Lumină lină (New York), Lumina literară și artistică etc.
Despre poezia sa au scris: Horia Gârbea, Ioan Holban, Adrian Popescu, Constantin Cubleşan, Nichita Danilov, Ovidiu Pecican, Viorel Mureșan, Ion Cristofor, Andrei Moldovan, Ioan Pintea, Felix Nicolau, Augustin Doman, Mircea Bârsilă, Adrian Lesenciuc, Emil Lungeanu, Emilia Poenaru Moldovan, Raluca Faraon, Christian W. Schenk, Mihaela Rădulescu, Andreea Stoica, Dan-Silviu Boerescu, Ionel Bota, Corneliu Irod, Alice Valeria Micu, Theodor Damian, Ioan Barbu, Radu Ilarion Munteanu, Mihai Traista, Lucian Vasilescu, Gelu Vlaşin, Enrique Javier Nogueras Valdivieso, Carlos d´Ors.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Președintele Centrului cultural „Sfântul Antim Ivireanul”, membru fondator și vicepreşedinte al Asociaţiei Scriitorilor şi Artiştilor Români din Spania, membru fondator şi coordonator al Cercului Literar de la Cluj, corespondent al Revistei Scriptor, Ed. Junimea din Iași, Director fondator și coordonator al Revistei Littera Nova care apare în Parla, Madrid.
Este laureat al Premiului naţional „Vasile Voiculescu”, în anul 2021.
Eugen Barz
SIMPOZION 2022 • ACTIVITĂȚI CONEXE • EXPUNERI
În cadrul Simpozionului Internațional de Arte Vizuale „Arta în Grădină”, desfășurat la Jibou, am avut onoarea de a fi invitat în data de 12 august 2022, să le prezint participanților, proiectul fotografic „Hoinar prin Sălaj”. A fost încă o ocazie de a vorbi despre frumusețile și tradițiile județului Sălaj.
Pornit din dorința de a promova satul tradițional sălăjean, atât cât a mai rămas din el, dar și frumusețile naturale ale Țării Silvaniei, proiectul fotografic „Hoinar prin Sălaj” și-a propus să cartografieze din punct de vedere fotografic, toate localitățile județului Sălaj. Am demarat proiectul în iunie 2015, când alături de elevii mei de atunci, Marius Criste și Cezar Fodoca am participat la Ciumărna, la un eveniment menit să marcheze Sărbătoarea de Sânziene. Evenimentul de reconstituire etnografică a fost pus în scenă de doamna Ileana-Grațiana Pop, cunoscut meșter popular. De la aceste fotografii a început totul… Ca orice proiect care se respectă, ne-am conceput un logo și am promovat proiectul prin intermediul rețelelor de socializare.
Treptat, proiectul s-a dezvoltat, astfel că pe parcursul a șapte ani de „hoinăreală” au fost postate pe pagina de Facebook aferentă proiectului peste 350 de albume, ce însumează peste 7200 de fotografii, realizate în 155 de localități. O parte dintre acestea au făcut obiectul unor expoziții ce au fost vernisate cu ocazia diferitelor evenimente culturale: Zilele Învățământului Sălăjean, Gala Culturii Sălăjene, Zilele Universității „Vasile Goldiș” extensia Zalău, Ziua Internațională a Turismului, Zilele revistei „Caiete Silvane”, Ziua Universală a Iei sau Festivalul „Hadaț’ pă la noi”. Activitățile proiectului au fost reflectate în mass-media locală și nu numai. Astfel au apărut o serie de articole în publicațiile „Sălajul Pur și Simplu”, „Magazin Sălăjean”, „Graiul Sălajului”, „Adevărul”, iar coordonatorul proiectului
a fost invitat în emisiuni la Sălăjeanul TV, Radio Maria sau Radio ROFM Valencia.
Dacă ar fi să răspund la întrebarea: „Ce mi-a plăcut cel mai mult în acest proiect?”, nu aș ști ce să spun. Asta pentru că de fiecare dată când am ieșit pe teren am avut șansa de a surprinde prin intermediul aparatului de fotografiat, natura, tradițiile și mai ales, oamenii Sălajului. Ce mi-a plăcut cel mai mult? Poate faptul că pe Valea Sălajului am descoperit în scenele iconografice a trei biserici de lemn, reprezentări cosmologice, la Ulciug și Bulgari (model geocentric), Domnin (model geo-heliocentric)? Poate clopotele din biserici, unele purtând inscripții ce le plasează ca vechime în perioada medievală? Poate clopotul de la Doba Mare, din turla bisericii reformate, ce are gravate pe el versuri ce fac trimitere la mottoul poeziei „Das Lied von der Glocke” al lui Friedrich Schiller – „Vivos voco / Mortuos plango / Fulgura frango”? Sau poate tavanele casetate din bisericile reformate din Crasna și Lompirt, ale căror reprezentări ar putea face obiectul unui bestiar sălăjean. Ar mai fi apoi răstignirile sălăjene, al căror lemn vertical este decorat cu simboluri ce fac trimitere spre patimile Mântuitorului. Și, din această succintă enumerare nu pot lipsi „crucile celtice” – impropriu numite așa, acele artefacte funerare din zona ce radiază în jurul localității Aluniș.
Luând la pas satele sălăjene, am observat că satul tradițional, așa cum îl știm noi din poveștile bunicilor sau din cărțile de etnologie, trage să moară. Sub asaltul modernismului, căruia nu i te poți opune, satul a cunoscut schimbări radicale. Puține sate mai au în vatra lor case vechi, tradiționale, iar din acest punct de vedere, orice inițiativă de conservare și transformare a unora dintre ele în muzee, este lăudabilă. Casele „mierui” acoperite cu paie au fost înlocuite cu case moderne cu geamuri termopan; muncile agricole tradiționale au fost înlocuite cu munci mecanizate; satul a fost desacralizat, iar sărbătorile de peste an sunt pline de kitch importat. Tocmai din aceste motive, consider că demersul de a cartografia fotografic satul sălăjean poate contribui la salvarea, cel puțin vizuală, a imaginii acestuia.
Pornind de la acest proiect, aflat încă în derulare, au fost dezvoltate o serie de proiecte conexe, dintre care amintim: Sălaj – județul bisericilor de lemn, Răstigniri Sălăjene, Sălajul inedit (modele cosmologice în bisericile de lemn sălăjene, clopotele Sălajului, elemente de cosmogonie în pictura unor biserici, interferențe culturale în iconografie, monumente funerare, petroglifele din Sălaj etc.).
Au fost prezentate imagini reprezentative realizate în cadrul proiectului și a avut loc o discuție despre potențialul turistic al județului Sălaj.
profesor Mirel Matyas
