SIMPOZION 2024 • DESPRE ACEASTĂ EDIȚIE

COMUNICARE ȘI COMUNIUNE ÎN GRĂDINĂ

Experimentarea naturii în și din mijlocul ei, facilitează o relație directă între autor și motiv, rezultatul, determinat de procesul creației, fiind unul bazat pe mimesis sau pe interpretare. Indiferent dacă este vorba despre o abordare plein-air-istă, sau una de factură epurată/sintetică, emoția și trăirea stau la baza actului artistic. Și în acest an, Grădina a reprezentat sursa principală de inspirație pentru grupul de artiști participanți la Simpozion.

Ca de obicei, vara, Grădina Botanică din Jibou își așteaptă artiștii plastici pentru a-i găzdui și pentru a-i parcurge aleile sau potecile din pădure, dar, de această dată, și pentru a-i desluși misterele. Ne-am bucurat de zile cu vreme frumoasă în care munca de documentare și de creație a fost la cote înalte. Desigur, nu au lipsit comunicările invitaților ediției și discuțiile prolifice. Nu în ultimul rând, am avut plăcerea ca la finalul Simpozionului, la vernisarea expoziției de bilanț, să avem un public mai numeros față de alte ediții.

Formatul Simpozionului a rămas neschimbat și în acest an. Vom prezenta în continuare, pe scurt, activitățile care s-au desfășurat în cadrul celei de-a XII-a ediții a Simpozionului.

În cadrul Taberei de creație am avut plăcerea de a ne reîntâlni mai mulți artiști din Cluj-Napoca, profesori la Universitatea de Artă și Design: Gil Turculeț împreună cu subsemnatul, și la Liceul de Arte: Gavril Zmicală și Matei Lászlo.

În afară de cei patru artiști, am fost onorați, pentru a doua oară, de prezența artistului octogenar clujean Kancsura István, cu siguranță cel mai implicat în tot ceea ce a însemnat comunicarea cu elementele din natură (create sau in create) și cu comuniunea dintre artiști și invitați. Ceea ce ne propusesem încă de la prima ediție – invitarea unui artist recunoscut, cu o experiență de viață și cu o creație deosebită, un „cap de afiș” – și a unui artist tânăr, promițător, s-a materializat în această ediție. Prezența domnului Kancsura a fost balansată de participarea mai tânărului nostru coleg, tot din Cluj-Napoca, Costel Chițimuș, proaspăt doctorand al Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca. Din Polonia, de la Cracovia, a revenit Serge Vasilenduc care a completat grupul celor șapte artiși ai acestei ediții.

În cadrul documentării din acest an ne-am propus să vizităm câteva biserici de lemn de pe valea Almașului. Am pornit din Jibou și am avut ca primă destinație mănăstirea Strâmba. Apoi, rând pe rând, la întoarcere, am vizitat bisericile de lemn din Sânmihaiu Almașului, Baica, Racâș și Bălan. A fost un parcurs în care vechimea bârnelor de stejar care formau zidurile bisericilor și vibrația pânzelor pictate, maruflate pe interiorul acestor bârne, ne-au marcat, ne-au transpus în vremurile trecute și, cantr-un fillm, parcă vedeam lumea satului de odinioară, duminica, strânsă la aceeași biserică, În hainele cele bune, scuturați de greutatea lucrului din săptămâna încheiată. 

În afara Taberei de creație, în cadrul activităților conexe, am avut mai mulți invitați. De la Zalău a participat managerul Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj, filosoful Daniel Săuca. De la Baia Mare, ne-a onorat cu prezența designerul Liviu Rața, care ne-a vorbit, pe de o parte despre perioada uceniciei sale în atelierul lui Mihai Olos și, pe de alta, despre expoziția retrospectivă „Efemeristul” organizată la Muzeul de Artă Contemporană în anul 2020, cu lucrările lui Mihai Olos.

De la înființarea Simpozionului (2012) nu am avut ocazia să asistăm la proiecția unui film de artă. Iată că acum, în sala de conferințe, ne-a fost prezentat, iar apoi ne-a fost proiectat de către prof. Paul Cheptea de la UAD Cluj-Napoca, filmul artistic „At Eternity’s Gate” despre viața și creația lui Vincent van Gogh, unul dintre cei mai importanți artiști ai secolului XX.

În cadrul obișnuitelor seri culinare, Mircea Groza ne-a prezentat cea mai recentă carte a lui „Zămuri – supe, zupe și năcreli (rețete ardelenești din bătrâni)”. Scrisă în graiul sălăjenilor de la sat, cartea este un excelent palimpsest al mâncărurilor care se preparau odinioară în gospodăriile țărănești.

Atelierele de pictură pentru elevi au fost coordonate în acest an de către Gavril Zmicală și Matei Lászlo. A participat, ca de obicei, o grupă de elevi de la Centrul de Servicii Sociale din Jibou. Lucrările lor au fost expuse în cadrul expoziției de bilanț a Simpozionului, împreună cu lucrările artiștilor.

Expoziția de final „Misterele Grădinii”, s-a constituit într-o etalare eterogenă de lucrări, realizate pe parcursul Taberei de Creație din acest an de către cei șapte artiști participanți. Fiecare lucrare a prezumat conceptul autorului și emoția încercată în fața motivelor din Grădina Botanică. În ansamblu, expoziția a fost una diversă, cu abordări stilistice variate care au pus în evidență marca personală a fiecărui autor. Așa cum am menționat și la începutul acestui text, la vernisaj ne-am bucurat de un public numeros care a avut ocazia să interacționeze cu autorii lucrărilor. Cu această ocazie, elevii care au participat la atelierele de creație, voluntarii și, bineînțeles artiștii, au primit diplome de participare.

Radu ȘERBAN,

coordonatorul Simpozionului