SIMPOZION 2020 • ATELIER DE RENOVARE/RESTAURARE

Atelier de renovare/restaurare

0,1%. Un început

Atunci când ne deplasăm prin satele țării, realizăm că aproape nimic din ceea ce a fost odinioară nu se mai păstrează. În primul rând, populația de la sate este îmbătrânită. Cei care s-au mutat la țară au renunțat la stilul de viață consacrat aici, luând ca model și standard viața de la oraș. Chiar dacă există ghiduri de construire la sat care indică, fără echivoc, modul în care este bine să se construiască, păstrând anumite caracteristici specifice zonei, goana după prostul gust este vizibilă aproape oriunde te-ai uita. În afară de aceste aspecte, copiii de la sat nu mai cunosc aproape nimic din ceea ce făceau bunicii lor înainte, cu atât mai puțin cei de la oraș.

De mult și de multe ori m-am întrebat ce s-ar putea face pentru a recupera, proteja și refolosi gospodării vechi. Având în vedere faptul că au rămas foarte puține astfel de case cu anexe în mediul rural (iar dintre acestea, majoritatea se află în diferite faze de degradare), împreună cu alți doi prieteni (deschiși și dedicați recuperării valorilor sătești), am hotărât să începem demersurile pentru adoptarea gospodăriei lui Pop Ștefan din comuna Năpradea, județul Sălaj, care, în timp, să devină un centru de interes în vederea refacerii și refuncționalizării ei, cu scopul dezvoltării ulterioare a unor activități practice și de învățare, coordonate de specialiști și meșteri populari, dedicate elevilor din comunitatea locală și de la alte școli. 

Prin această întreprindere dorim, în primul rând, să facem o reverență către cei care au trăit înaintea noastră, bunicilor noștri, să apreciem efortul lor de adaptare la vremurile în care au trăit (situația grea de la începutul secolului XX, cu războaie, foamete, boli) și să încercăm să refolosim ceea ce au făcut ei.

Într-un gest recuperator, cu răbdare și pasiune, dorim să inițiem un program cultural prin care ne propunem ca, la o scară mică, să revalorizăm trecutul, modul de viață care a aparținut unei zone distincte, cu obiceiurile și îndeletnicirile de odinioară. Ne propunem, de asemenea, să formăm un potențial centru comunitar de acces la informație și cultură, dar și să asigurăm învățarea și practicarea organizată a unor activități meșteșugărești care au fost în mare parte abandonate (lucrul cu cânepa, coaserea și țeserea la război, olăritul).

Desigur, este vorba despre un proiect amplu, care va fi gestionat de Asociația Culturală Continuum. Până când se vor găsi fondurile necesare demarării proiectului, am hotărât ca împreună cu câțiva dintre colegii artiști participanți la Tabăra de Creație de la Jibou, în sistem de clacă cu resurse proprii, să inițiem o nouă activitate conexă în cadrul Simpozionului, care să se refere la acțiuni de întreținere și consolidare a unor elemente arhitecturale din gospodăria lui Pop Ștefan. Activitatea de creație de la Grădină a fost suplinită cu activități de dulgherie care au vizat refacerea părții de vest a acoperișului șurii. Astfel, s-a dezvelit o parte din acoperiș și s-au recuperat toate țiglele care nu prezentau fisuri, s-a reconstruit scheletul din lemn pentru partea laterală care susține acoperișul, s-au înlocuit leațurile putrede din structura acoperișului și, în final, s-au reașezat țiglele. În urma acțiunii noastre, am reușit să protejăm grajdul de ploaia și zăpada care influențau starea construcției.

La această acțiune au participat: sculptorul Dorel David Morar, pictorul Lucian Țintariu, antropologul Florin Gherasim și subsemnatul, Radu Șerban. Poate că am reușit să realizăm circa 0,1% din totalul lucrărilor care trebuie realizate aici, dar satisfacția noastră a fost deosebită, în primul rând pentru că s-a început lucrul, iar apoi, desigur, pentru reușita a ceea ce am întreprins.

Radu Șerban